Відео. Урок з драми України, який слід вивчити:Румунія не готова до конфлікту з Росією! Круглий стіл у Музеї національної історії та археології Констанци: загрози безпеці у Чорноморському регіон /
Lecția din DRAMA UCRAINEI pe care trebuie să o învățăm: România NU este pregătită pentru un conflict cu Rusia! MASĂ ROTUNDĂ la MINAC: Amenințări securitare în regiunea Mării Negre
20.05.2019 р., в Констанці, Румунія, відбувся Міжнародний круглий стіл «Безпекові загрози в Чорноморському регіоні. Обличчя Евксінського понтусу в посткримській геополітичній парадигмі”, на якому експерти обговорили безпекові проблеми у Чорноморському регіоні, пов'язані з агресією Росії та загрози для міжнародного порядку внаслідок її гібридних атак.
Міжнародний круглий стіл організований Музеєм національної історії та археології Констанци (Румунія), Асоціацією “Дім Чорного моря / Black Sea House” Констанца (Румунія), ГО «Центр регіональної співпраці «Діалог» (Чернівці, Україна), ГО «Центр політичних наративів демократії» (Чернівці, Україна) та Благодійним фондом «Суспільні ресурси та ініціативи» (Чернівці, Україна) Асоціацією геополітики «Іон Коня» (Бухарест, Румунія).
Серед учасників обох заходів були українські та румунські науковці, зокрема Сергій Федуняк, Євген Магда, Сергій Гакман, Олександр Руснак, Дорін Попеску, Васілє Сіміляну Маріан Зідару та Маріна Кожок. Було презентовано книгу одного з найкращих експертів у вивченні гібридних загроз Євгена Магди. Було презентовано книгу про Іловайську трагедію колишнього морського піхотинця, добровольця батальйону "Дніпро-1" Романа Зіненко, котрий пережив Іловайськ і зібрав свідчення очевидців про цей кричущий військовий злочин Росії. Також був продемонстрований документальний фільм про Іловайську трагедію. Представниці громадської організації "Берегиня" (Дніпро), матері українських військовополонених та зниклих безвісті звернулися до присутніх з закликами допомоги і потреби міжнародної підтримки у звільненні бранців Кремля і пошуку зниклих.
Про цю подію: видання Tomis News. Доданы выдео та фото матеріали…
VIDEO Lecția din DRAMA UCRAINEI pe care trebuie să o învățăm: România NU este pregătită pentru un conflict cu Rusia! MASĂ ROTUNDĂ la MINAC: Amenințări securitare în regiunea Mării Negre
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în colaborare și parteneriat cu Asociația de Geopolitică „Ion Conea” (București), Asociația „Casa Mării Negre/Black Sea House” (Constanța), ONG „Centrul de Narative Politice ale Democrației” (Cernăuți, Ucraina), ONG „Centrul pentru Cooperare Regională «Dialog»” (Cernăuți, Ucraina), Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți (Ucraina) și Fundația „Resurse și Inițiative Publice” (Cernăuți, Ucraina), au organizat, luni, masa rotundă internațională intitulată „Amenințări securitare în regiunea Mării Negre. Fizionomia Pontului Euxin în paradigma geopolitică post-Crimeea”.
Având în vedere că dezbaterile s-au axat pe tensiunile geopolitice și militare în creștere în acvatoriul Mării Negre, care au generat conflicte recente la doar 400 km de Constanța (distanța în linie dreaptă până la Sevastopol), invitații au fost pe măsură, precum Serhii Hakman – director adjunct al Centrului Regional Cernăuți de Perfecționare a Calificării Funcționarilor Publici; Marian Zidaru – conferențiar universitar; Serhii Fedunyak – profesor universitar la Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți, doctor habilitat în științe politice sau Marioara Cojoc – conferențiar universitar, Universitatea „Ovidius” și mulți alții. De asemenea, au fost și prezențe inedite, precum un fost combatant ucrainean din Donbas – Roman Zinenko – voluntar în cadrul batalionului „Dnipro”, scriitor, autor al cărții „Încercuirea de la Ilovaisk”, Kiev sau trei reprezentante ale unor asociații din Kiev care au una dintre cele mai grele misiuni pe timp de conflict: salvarea prizonierilor și facem referire aici la Alla Makukh – președinte al ONG „Bereginya” (Protectoarea); Olena Sugak – vicepreședinte al ONG „Bereginya” și Lyudmila Kostyshyn – membră a ONG „Bereginya”.
Cuvântul de deschidere a aparținut muzeografului MINAC, dr. Lavinia Dumitrașcu.
„Această masă rotundă este pusă la cale de prietenii noștri din Ucraina și de domnul Dorin Popescu. Urez succes tuturor, oficial și, neoficial, vă doresc să vă simțiți ca acasă, în casa noastră a Mării Negre”, a spus Lavinia Dumitrașcu.
Zelenski depune jurământul ca președinte al Ucrainei, Constanța organizează o conferință despre… Ucraina
Evenimentul a avut loc la sediul MINAC și a avut ca temă principală analizarea amenințărilor hibride din arealul extins al Mării Negre de către experți din România și Ucraina, având ca menire principală o oportunitate pentru desfășurarea unui schimb de experiență și bune practici între reprezentanții mediilor analitice din România și Ucraina, precum și pentru consolidarea dialogului dintre aceștia.
Momentul nu a fost ales întâmplător, întrucât principalul organizator de la Constanța, președintele asociației Casa Mării Negre, Dorin Popescu, a precizat că evenimentul a demarat în același timp cu depunerea jurământului noului președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„O zi extrem de importantă pentru Ucraina, astăzi, în momentul în care vă vorbesc, președintele ales Volodimir Zelenski depune jurământul de credință față de Ucraina, în plenul Radei Supreme de la Kiev! O zi foarte importantă și pentru orașul Constanța și nu pentru că un foarte bun fiu al ei se întoarce din Madagascar în închisorile patriei, ci pentru că publicul din Constanța are ocazia, în premieră în ultimii ani, să vadă aici evaluările unor experți cu privire la teme extrem de fierbinți pentru securitatea Mării Negre! În fine, o zi extrem de importantă pentru relația politică româno-ucraineană! De ce? România spune că acordă sprijin politic Ucrainei în ceea ce privește procesul de integrare europeană și euro-atlantică. Cum se acordă acest sprijin? Prin generoasa punere la dispoziție a expertizei pe care o are România în calitate de stat european, prin schimburi de opinii între experții din cele două țări, prin discuții libere despre ceea ce ne unește și ceea ce ne desparte; așa încât – o zi importantă astăzi pentru Ucraina, pentru Constanța, pentru relația bilaterală dintre București și Kiev!”, a spus Dorin Popescu, care, pe parcursul dezbaterilor, a avut o prezentare intitulată „Noi „lebede negre” la orizontul pontic. Oportunități și riscuri pentru Europa”.
CITEȘTE ȘI:
Hakman ne-a amintit practica Rusiei: Nerespectarea angajamentelor internaționale!
Primul vorbitor, Serhii Hakman, a amintit despre vechea practică și, totodată, problematică a Rusiei, indiferent de forma sa politică: nerespectarea angajamentelor internaționale.
Potrivit lui Hakman, în prezentarea sa în limba română și în limba ucraineană, intitulată „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei prin prisma dreptului internațional și a particularităților războiului hibrid”, problemele Ucrainei au început din momentul în care aceasta a renunțat la armele nucleare.
Scutul de la Deveselu, degeaba! Rachetele Rusiei sunt mai eficiente
Marian Zidaru a reușit să șocheze audiența, demonstrând în prezentarea sa intitulată „Anexarea și militarizarea Peninsulei Crimeea, factor de risc la adresa securității României și zonei Mării Negre”, faptul că apărarea euro-atlantică din zona Mării Negre și mai ales a României pălește în fața armamentului rusesc. Zidaru a arătat că, din 2014, prezența Federației Ruse în zona de interes a Ucrainei a sporit vertiginos și oferim exemplul Ucrainei: dacă în 2014 erau 12.500 de militari, în toamna lui 2018 erau… 31.500; nici un tanc în 2014, dar 40 în 2018; 92 de transportoare blindate în 2014 și 583 în 2018; 22 de avioane în 2014 și 122 în 2018; 37 de elicoptere în 2014 și 62 în 2018; 26 de nave de luptă în 2014 și 71 în 2018 și două submarine în 2014, ajungându-se la șapte în 2018.
De asemenea, posibilitățile de atac nuclear au sporit, prin prezența navelor militare, precum „Moskva”, care beneficiază de rachete Vulkan, cu rază de acțiune de 700 de km; „Smetlivy” – navă de escortă, cu torpile cu rază de acțiune de 90 de km; apoi bombardierele SU – 24, TU 22M3 și SU – 34, toate dotate cu muniție nucleară.
În altă ordine de idei, vestea cea mai proastă pentru România este că, de exemplu, racheta 9K720 Iskander, care are capacitatea de a lovi Dobrogea, nu poate fi interceptată de scutul de la Deveselu: „Chiar dacă pleacă cele două în același timp, racheta de la Deveselu nu poate să o intercepteze. Am calculat, o ratează cu zece secunde și în nici un caz nu au cum să plece amândouă în același timp”.
Obiectivele Ucrainei: aderarea la NATO și UE
Sehii Fedunyak a arătat în prezentarea sa, intitulată „Ucraina-NATO: inter-conectivitate strategică”, faptul că Ucraina își dorește să fie parte a structurii euro-atlantice de securitate colectivă.
Mărioara Cojoc: „Europa nu are o abordare coerentă la Marea Neagră”
În prezentarea intitulată „Fațete ale geopoliticii zonei Mării Negre în contextul sistemului internațional de securitate”, Mărioara Cojoc a arătat că lipsa unei strategii coerente la Marea Neagră din partea blocului european riscă să transforme zona într-una de exportator de conflict.
În altă ordine de idei, Mărioara Cojoc a citat un celebru analist român, plecat în străinătate, care a arătat că „acolo unde apare comerțul, metodele militare se îndepărtează”.
Dramele războiului: fiii și fiicele Ucrainei, dispăruți
Când ne gândim la război, mintea ne înfățișează atacuri în valuri, soldați camuflați și bombe explodate în toate părțile. Imaginea conflictului direct se plasează peste alte drame, mai puțin știute, ale demenței belicoase: tragedia civililor. În orice conflict, dispar nu doar militari, ci și soți, soții, fii și fiice, spre evidenta disperare a familiilor lor.
Alla Makukh a trăit această tristă experiență, fiul acesteia fiind prizonier la ruși, dar cu norocul de a se întoarce acasă.
Cele trei femei ucrainene au organizat cu prilejul evenimentului de la Constanța și o expoziție foto cu cetățeni care încă nu știu nimic despre rudele lor și prezentăm o parte din această expoziție